Solicitați îngrijiri de urgență în caz de dificultăți severe de respirație sau care se agravează rapid, luptă pentru a respira, confuzie nou apărută sau somnolență neobișnuită ori durere bruscă în piept însoțită de dificultăți de respirație. Sunați la numărul local de urgență.
Puncte-cheie
- BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică, în engleză COPD) și cancerul pulmonar au aceeași cauză principală, fumul de tutun, și apar adesea la aceeași persoană. GOLD consideră cancerul pulmonar o cauză majoră de deces la persoanele cu BPOC.
- BPOC provoacă dificultăți de respirație, tuse și spută de lungă durată. Diagnosticul este confirmat doar prin spirometrie, care arată un raport FEV1/FVC după bronhodilatator sub 0,7.
- Tusea cu sânge, o tuse care se schimbă sau nu trece, scăderea în greutate fără explicație, răgușeala sau infecțiile respiratorii repetate necesită evaluare medicală promptă, mai ales la persoanele care fumează sau au fumat.
- În SUA, USPSTF (2021) recomandă screening anual prin CT cu doză mică pentru adulții cu vârsta între 50 și 80 de ani, cu cel puțin 20 de pachete-an, care fumează în prezent sau au renunțat în ultimii 15 ani. Alte țări au alte reguli sau nu au un astfel de program.
- GOLD recomandă ca fiecare fumător să fie încurajat ferm și sprijinit să renunțe la fumat. Medicamentele și consilierea cresc ratele de renunțare pe termen lung.
Cât de frecvente sunt
OMS plasează BPOC pe locul al treilea între cauzele de deces la nivel mondial, cu 3,4 milioane de decese în 2023 (aproximativ 6% din totalul deceselor). Aproape 90% dintre decesele prin BPOC la persoanele sub 70 de ani au loc în țări cu venituri mici și medii. Cancerul pulmonar este principala cauză de cazuri de cancer și de decese prin cancer la nivel mondial, cu aproximativ 2,5 milioane de cazuri noi și 1,8 milioane de decese estimate în 2022. În SUA, CDC raportează că aproape 16 milioane de adulți au BPOC, iar mulți alții nu sunt diagnosticați.
Ce le cauzează
BPOC apare din interacțiunea dintre gene și mediu de-a lungul vieții. OMS arată că fumatul cauzează peste 70% din cazurile de BPOC în țările cu venituri mari, dar doar 30–40% în țările cu venituri mici și medii, unde fumul rezultat din gătit și încălzit cu lemne, bălegar, resturi vegetale sau cărbune este o cauză majoră. Alte riscuri includ fumatul pasiv, poluarea aerului exterior, pulberile, fumurile și substanțele chimice de la locul de muncă, dezvoltarea pulmonară deficitară din cauza prematurității sau a infecțiilor din copilărie, astmul din copilărie și deficitul de alfa-1 antitripsină, o afecțiune ereditară rară care poate provoca BPOC la vârstă tânără.
Cancerul pulmonar: NCI numește fumatul actual sau din trecut drept cel mai important factor de risc, iar riscul crește cu cât vârsta de începere este mai mică, cu cât numărul de țigări este mai mare și cu cât anii de fumat sunt mai mulți. Alte riscuri includ fumatul pasiv, radonul din locuință sau de la locul de muncă, azbestul și alte substanțe cancerigene profesionale, poluarea aerului, radioterapia toracică anterioară, infecția HIV, antecedentele familiale și suplimentele de beta-caroten la marii fumători. OMS estimează că 60–70% din cazurile de cancer pulmonar care pot fi prevenite se datorează tutunului. Și persoanele care nu au fumat niciodată pot face cancer pulmonar.
Cum recunoașteți BPOC
Simptomele apar de obicei de la vârsta mijlocie și progresează lent:
- dificultăți de respirație în timpul activităților zilnice, care limitează treptat ceea ce puteți face
- tuse cronică, adesea primul simptom și adesea pusă pe seama „tusei de fumător”, cu sau fără spută
- respirație șuierătoare și oboseală
- infecții respiratorii repetate
GOLD recomandă luarea în considerare a BPOC la orice persoană cu aceste simptome sau cu antecedente de expunere la factori de risc. Pentru diagnostic este necesară spirometria: un raport FEV1/FVC după bronhodilatator sub 0,7 confirmă o obstrucție a fluxului de aer care nu este complet reversibilă. OMS arată că în țările cu venituri mici și medii spirometria este adesea indisponibilă, astfel încât BPOC este frecvent nediagnosticată. BPOC și astmul au simptome comune și pot apărea împreună.
Exacerbările (acutizările) sunt episoade în care dificultățile de respirație, tusea sau sputa se agravează în câteva zile, până la 14 zile, adesea cu respirație sau puls accelerat. De obicei sunt declanșate de infecții virale sau bacteriene ori de poluarea aerului. GOLD arată că pneumonia, un cheag de sânge în plămân (embolie pulmonară), insuficiența cardiacă și pneumotoraxul (plămânul colabat) pot semăna cu o exacerbare. Din 2026, GOLD consideră chiar și o singură exacerbare moderată un motiv de reevaluare a tratamentului.
Cum recunoașteți cancerul pulmonar
Cancerul pulmonar poate să nu dea simptome la început și este uneori descoperit pe o radiografie făcută din alt motiv. NCI și OMS enumeră:
- tuse care nu trece sau se agravează
- tuse cu sânge sau spută cu striuri de sânge (hemoptizie)
- durere sau disconfort în piept, dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare
- răgușeală
- pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate fără o cauză cunoscută și oboseală
- dificultăți la înghițire
- umflarea feței sau a venelor de la gât
- infecții respiratorii care revin mereu
La persoanele cu BPOC, aceste simptome pot fi confundate cu tusea și dificultățile de respirație obișnuite. OMS arată că simptomele timpurii sunt adesea ușoare sau ignorate, ceea ce întârzie diagnosticul. O schimbare a unei tuse de lungă durată, sângele nou apărut în spută sau scăderea în greutate fără explicație nu trebuie niciodată puse pe seama BPOC fără evaluare.
Screeningul cancerului pulmonar
SUA (USPSTF, martie 2021, gradul B): CT anual cu doză mică pentru adulții cu vârsta între 50 și 80 de ani care au fumat cel puțin 20 de pachete-an și încă fumează sau au renunțat în ultimii 15 ani. Un pachet-an înseamnă 20 de țigări pe zi timp de un an. Screeningul se oprește când persoana nu a mai fumat de 15 ani sau dacă o problemă de sănătate limitează substanțial speranța de viață ori capacitatea sau dorința de a face o operație pe plămân. În 2021, USPSTF a lărgit criteriile față de cele anterioare, de 55 de ani și 30 de pachete-an. Decizia trebuie luată împreună, după discutarea beneficiilor și a riscurilor, cum ar fi rezultatele fals pozitive.
GOLD 2026 recomandă CT anual cu doză mică pentru persoanele cu BPOC care au istoric de fumat, în acord cu recomandările pentru populația generală. Nu recomandă screeningul pentru persoanele a căror BPOC nu are legătură cu fumatul, deoarece lipsesc dovezile.
Alte țări: vârstele de eligibilitate, pragurile de fumat și chiar existența unui program diferă. OMS recomandă ca, în sistemele de sănătate cu resurse bune, screeningul să poată fi luat în considerare pentru grupuri cu risc ridicat bine definite, în special fumătorii mari actuali sau foști, cu asigurarea calității și urmărire. Verificați ce oferă serviciul național de sănătate din țara dumneavoastră.
Semnale de alarmă / când să cereți ajutor urgent
Îngrijiri de urgență imediat în caz de:
- dificultăți severe de respirație, respirație rapidă sau nevoia de a folosi mușchii gâtului și ai pieptului pentru a respira
- confuzie, somnolență sau stare de alertă scăzută. GOLD enumeră aceste modificări ale stării mentale, împreună cu agravarea nivelurilor de oxigen sau de dioxid de carbon, ca semne de insuficiență respiratorie
- durere bruscă în piept sau dificultăți de respirație apărute brusc. GOLD arată că un cheag de sânge în plămân, pneumotoraxul sau insuficiența cardiacă pot imita o exacerbare a BPOC
Indicațiile GOLD pentru îngrijire în spital în cazul unei exacerbări a BPOC includ semnele de insuficiență respiratorie, lipsa de răspuns la tratamentul inițial, alte boli grave, cum ar fi insuficiența cardiacă sau aritmia, și sprijinul insuficient la domiciliu.
Mergeți la medic în câteva zile dacă aveți orice urmă de sânge în spută, scădere în greutate fără explicație, răgușeală persistentă, o tuse nouă sau schimbată, umflarea feței sau a gâtului ori o exacerbare care nu se ameliorează cu planul dumneavoastră de acțiune.
Întrebări frecvente
Este normală tusea de fumător?
Nu. Tusea zilnică este adesea primul simptom al BPOC. Orice persoană cu tuse persistentă care fumează sau a fumat ar trebui să ceară o spirometrie și o evaluare a oricărei schimbări a acestei tuse.
Dacă am BPOC, înseamnă că voi face cancer pulmonar?
Nu, dar cancerul pulmonar este o cauză majoră de deces la persoanele cu BPOC, iar cele două boli au factori de risc comuni. Renunțarea la fumat și participarea la screening, dacă sunteți eligibil, ajută amândouă.
Ce este un pachet-an?
Este o măsură a fumatului de-a lungul vieții. Un pachet-an înseamnă 20 de țigări (un pachet) fumate zilnic timp de un an, deci 10 pe zi timp de 40 de ani înseamnă tot 20 de pachete-an.
Nu am fumat niciodată. Pot face BPOC sau cancer pulmonar?
Da. Poluarea aerului din locuință și din exterior, expunerile de la locul de muncă, radonul, fumatul pasiv, problemele pulmonare din primii ani de viață și factorii genetici contribuie toate.
Surse
- Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease. 2026 GOLD Report and Pocket Guide. goldcopd.org
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Chronic obstructive pulmonary disease (COPD), fact sheet. who.int
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Lung cancer, fact sheet. who.int
- Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC). About COPD. cdc.gov
- Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI). Non-small cell lung cancer treatment (PDQ), patient version. cancer.gov
- Grupul operativ pentru servicii preventive din SUA (USPSTF). Lung cancer: screening, final recommendation, March 2021. uspreventiveservicestaskforce.org
Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește sfatul unui medic, al unei asistente medicale sau al unui farmacist care cunoaște istoricul persoanei. Eligibilitatea pentru screening depinde de programul din țara dumneavoastră.
